Nu ceea ce intră în gură spurcă pe om,ci ceea ce iese din gură acelea spurcă pe om

 

 Şi chemând iarăşi mulţimea la El, le zicea: Ascultaţi-Mă toţi şi înţelegeţi: Nu este nimic din afară de om care, intrând în el, să poată să-l spurce. Dar cele ce ies din om, acelea sunt care îl spurcă. De are cineva urechi de auzit să audă. Şi când a intrat în casă de la mulţime, L-au întrebat ucenicii despre această pildă. Şi El le-a zis: Aşadar şi voi sunteţi nepricepuţi? Nu înţelegeţi, oare, că tot ce intră în om, din afară, nu poate să-l spurce? Că nu intră în inima lui, ci în pântece, şi iese afară, pe calea sa, bucatele fiind toate curate. Dar zicea că ceea ce iese din om, aceea spurcă pe om. Căci dinăuntru, din inima omului, ies cugetele cele rele, desfrânările, hoţiile, uciderile, Adulterul, lăcomiile, vicleniile, înşelăciunea, neruşinarea, ochiul pizmaş, hula, trufia, uşurătatea. Toate aceste rele ies dinăuntru şi spurcă pe om. Şi ridicându-Se de acolo, S-a dus în hotarele Tirului şi ale Sidonului şi, intrând într-o casă, voia ca nimeni să nu ştie, dar n-a putut să rămână tăinuit.

(Marcu 7, 14-24)

 

"Ascultaţi-mă toţi şi înţelegeţi" Astfel vedem din Evanghelia de mai sus că Mîntuitorul dă un fel de poruncă mulţimii, nu o dă pentru ca să-i liniştească, ci pentru ca să fie bine primit cuvîntul Său, prin atenţie şi cinstire. Înainte de a chema mulţimea, Mîntuitorul dă pe față nelegiuirile fariseilor arătindu-le cu uşurință ce au greşit, fiindcă ei veneau nu ca să asculte cuvântul lui Dumnezeu ci să calce în picioare şi să caute multe piedici împotriva Mântuitorului, de aceea a dat îndemnul mulţimii ”Ascultaţi-mă şi înţelegeţi” adică să fie cu luare aminte, cu atenţie la legea care dorea să le-o înfăţişeze. Hristos nu zice nimic de legea lui Moise că ar fi greşită, şi că aceasta este mai bună, ci aminteşte mai sus că fariseii nu ţineau legea şi cuvântul lui Dumnezeu în deplin, şi tot ce dorea El să spună mulţimii este sub formă de sfat şi de îndemn, zicîndule: ”Nu ceea ce intră în gură spurcă pe om, ci ceea ce iese din gură acelea spurcă pe om”. Aici Mântuitorul înfăţişează cu totul faţa fariseilor, învingându-i şi descoperindu-le viclenia lor. Dupa ce le-a dat Iisus acel sfat mulţimii, fariseii nu-l mai puteau contrazice şi îndată au plecat pentru că le dezgolise faptele lor. Pe acest verset de la Evanghelia de la (Marcu 7,15), în ziua de azi se bazează şi multe secte afirmînd că nu trebuie să postim de mîncăruri. Aici fraţilor trebuie să fim cu mare luare aminte, că Mîntuitorul nu s-a referit la post în acest verset, la faptul că avem dreptul să mîncăm tot. A nu ţine post nu înseamnă a te spurca ci a intra în pacat, dar Mântuitorul spune clar că ”ceea ce intră în om nu-l spurcă” adevărate sunt cuvintele acestea că mîncarea nu poate fi spurcată, dar dacă ne referim la post mîncarea o putem deviza în două şi anume: mâncare de post şi mâncare nu de post, dar Iisus Hristos ne menționează de toată mâncarea căci El nu s-a referit la clasificarea ei care este de post şi care nu-i de post. Din cauza aceasta nu a vorbit deschis despre mâncăruri ci a spus: ”Cele care intră în gură”. Referire la această Evanghelie de azi avem şi la Evanghelia de la (Matei 15,20), şi aici Mîntuitorul continuă ”iar a mânca cu mâinile nespălate nu spurcă pe om” de aici putem concluziona că El s-a referit mai mult ca să arate şi să dovedească fariseilor că sunt lucruri mai mari pe care ei le încalcă şi nu le respectă. Iisus Hristos mai menţionează că ”Cine are urechi de auzit să audă” aceste cuvinte le spune după ce a terminat de zis învaţătura Sa, ca fiecare să-şi deştepte auzul său lăuntric şi să perceapă tot adevărul spus de El şi să răsune mai departe prin veacuri Înțelepciunea SA şi s-o audă toate neamurile.
Această evanghelie de astăzi ne mai arată câtă răutate şi spurcare iese din om şi Mântuitorul chiar le menţionează: ”Căci dinăuntru, din inima omului, ies cugetele cele rele, desfrânările, hoţiile, uciderile, lăcomiile, vicleniile, înşelăciunea, neruşinarea, hula şi alte multe rele care mai sunt” şi accentuează că toate acestea spurcă pe om. Aceste păcate enumerate nu sunt deloc uşoare. Şi cine poate spune astăzi cu tărie că el nu a greşit? Toţi suntem păcătoşi şi acele păcate arătate mai sus nu sunt iertate aşa uşor ci cu post şi cu rugăciuni aprinse aşa cum spune Mîntuitorul ”Acest soi de diavoli ies doar cu post şi rugăciune”. Căci păcatul este o nedreptate o împotrivire faţă de Dumnezeu. Dar cine poate fi împotriva lui Dumnezeu? Nu altcineva decît diavolul, el este acel care aprinde în inima omului răutatea şi toată invidia. Un alt remediu împotriva păcatului este milostenia: ”credinţa fără fapte moartă este. Toate acele păcate enumerate nu au fost numai pentru vremea de atunci ci s-a referit şi pentru zilele noastre de acum şi cele din urmă pentru că Mîntuitorul este Dumnezeu adevărat şi a ştiut că toate aceste păcate vor predomina pînă la sfîrşitul veacurilor. Să fim cu luare aminte la inima noastră căci din ea ies lucrurile cele rele care îl spurcă pe om şi dacă eşti spurcat nu mai poate dăinui în inima ta cuvîntul lui Dumnezeu.
Deci să rugăm pe Hristos Domnul să ne ferească de aceste lucruri rele care-l spurca pe om, şi să ne dăruiască fericirea Sa, şi să iasă din inima noastră numai fapte şi lucrări bune plăcute lui Dumnezeu spre slava SA şi spre a noastră Mîntuire. AMIN

Cărare Serghei
Student la Academia de Teologie Ortodoxă din Chișinău

Sursa aici