Am observat că societatea în care trăim astăzi este foarte permisivă şi încurajează divorţul prin pârghiile şi concepţiile ei. Divorţul nu este o opţiune, divorţul nu e "asul din mânecă" când apar probleme în familie, nu! Doamne fereşte! Se vorbeşte prea simplu de divorţ, se aduce aminte de el prea uşor. Divorţul în foarte multe cazuri nu e o soluţie. Dacă te-ai certat o dată - de două ori cu cel iubit, asta nu înseamnă că gata! s-a terminat. Dacă soţia te-a supărat şi nu face ce crezi tu că e bine, asta nu înseamnă că trebuie să divorţezi. Dacă soţul nu spală vasele sau se uită prea mult la televizor, sau iese prea des cu prietenii în oraş, soluţia nu e ruperea căsniciei. Dacă relaţia dintre voi doi a devenit monotonă asta nu înseamnă că totul s-a terminat, sau că de acum lucrurile vor sta şi mai rău.
În cartea "Cântarea Cântărilor" din Vechiul Testament se vorbeşte despre un tânăr şi o tânără şi de dulcea lor poveste de dragoste. Sfinţii Părinţi ne spun că frumoasă tânara e Mireasa lui Dumnezeu: Biserica iar tânărul minunat este Hristos. Astfel relaţia dintre bărbat şi femeie este folosită pentru a explica relaţia dintre Dumnezeu şi poporul Său (în Vechiul Testament) sau dintre Hristos şi Biserica Sa (în Noul Testament). Oare e puţin lucru? Ce mare minune e iubirea dintre un bărbat şi o femeie încât poate să fie luată ca model pentru legătura dintre Dumnezeu cu Biserica Sa. Ce onoare acordă Domnul căsătoriei şi familiei, iar noi îi dăm aşa repede cu piciorul.
Dacă Hristos Domnul ne spune "Iubiţi pe vrăjmaşii voştri, binecuvântaţi pe cei ce vă blestemă, faceţi bine celor ce vă urăsc şi rugaţi-vă pentru cei ce vă vatămă şi vă prigonesc" îndemnându-ne să recumperăm chiar relaţia cu duşmanii noştri, sau cu persoanele cu care nu ne-nţelegem prea bine, sau cu cele care ne fac rău, cum să nu facem tot posibilul să recupărăm sau să reparăm relaţia cu soţul sau soţia noastră.
Dacă Domnul îmi spune să-mi iubesc vrăjmaşii, cum oare să nu-mi iert soţia (soţul) dacă m-a supărat o dată, de două ori, sau de zece ori? O iert şi comunic cu ea, şi împreună putem trece peste asta. O iert şi apoi mă rog lui Dumnezeu să ne ajute. Fac tot posibilul să fie bine şi-mi cer eu iertare în faţa ei (lui) chiar dacă nu e vina mea, dar îi arăt ca o (il) iubesc.
Totul se poate rezolva. Mergem împreună la părintele duhovnic, îi spunem că de la un timp nu ne mai înţelegem, ne mărturisim păcatele, cerem ajutor, ne împărtăşim şi mergem înainte. Nu există căsnicie fără greutăţi, fără neînţelegeri, e normal, atata timp cat pacatul ne robeste, dar putem trece peste toate: "În lume necazuri veţi avea dar îndrăzniţi Eu am biruit lumea".
Aceasta este familia, să înveţi să nu mai fii egoist, să nu mai faci ce vrei, ci să faci totul împreună cu cel iubit. Şi învăţând în familie să nu mai fii egoist, aplici asta şi-n societate, iubindu-i dezinteresat şi pe ceialalţi oameni.
Pentru un creştin adevărat nu există varianta divorţului, el nu are in minte asta niciodată, ci are doar varianta iertării. A îngăduit Domnul un singur motiv pentru divorţ, adulterul: "Că oricine va lăsa pe femeia sa, în afară de pricină de desfrânare, o face să săvârşească adulter, şi cine va lua pe cea lăsată săvârşeşte adulter. "
Sunt multe familii în care soţul îşi bate soţia, sau bea foarte mult, sau stă mult plecat şi nu prea dă pe acasă, sau câte şi mai câte, dar toate acestea nu apar deodată ci în timp, şi ele trebuiesc rezolvate imediat ce au apărut primele simptome ale răului în familie. Maica Domnului este mereu aproape de familia creştină şi a făcut multe minuni, a întors multe inimi, a adus multă pace în familii. Nimic nu-i este cu neputinţă.
"Deci ceea ce a împreunat Dumnezeu, omul să nu mai despartă" pentru că are putere Domnul să rezolve toate necazurile şi toate neînţelgerile din familie.
Balan Claudiu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu