Photobucket

duminică, 28 iulie 2013

Cu Dumnezeu niciodată să nu vă purtaţi la întâmplare

Cu Dumnezeu niciodată să nu vă purtaţi la întâmplare
Când lucrul nu vă permite să vă săvârşiţi pe deplin pravila de rugăciune, săvârşiţi-o pe scurt. Dar niciodată nu trebuie să vă grăbiţi. Dumnezeu este pretutindeni. Dimineaţa să-I daţi mulţumire şi să-I cereţi binecuvântare cu cuvintele voastre, făcând câteva metanii şi este de ajuns!

sâmbătă, 27 iulie 2013

Secretul in boala este sa te lupti pentru a dobandi harul lui Dumnezeu

Secretul in boala este sa te lupti pentru a dobandi harul lui Dumnezeu
“Multumesc lui Dumnezeu ca mi-a dat multe boli !“
 Cuviosul Batran Porfirie a suferit de urmatoarele boli: infarct miocardic, insuficienta renala cronica, ulcer cu nisa (cu repetate gastroragii), cataracta, herpes zosterial pe fata, dermatida stafilococica pe mana, hernie inghinala (cu dese strangulari), gusa endemica cronica, adenom la hipofiza.
 “Hristoase al meu, iubirea Ta nu are hotar!”
De multe ori ii spun: “Hristoase al meu, iubirea Ta nu are hotar!”. E o minune cum de mai traiesc. Printre alte boli ale mele, am si cancer la hipofiza. S-a facut acolo o tumoare care creste si apasa pe nervul optic. De-asta nu mai vad acum. Ma doare infricosator. Ma rog, insa, ridicand Crucea lui Hristos cu rabdare.

Tratamentul singurătăţii



Singur într-o lume singură. Interesante cuvinte... dar totuşi, reale?
Până unde poate ajunge singurătatea, de ce ne simţim singuri, de ce nu facem ceva pentru a înlătura singurătatea. Dacă suntem liberi care este rostul singurătăţii? Acestea şi multe alte întrebări ce au la baza singurătatea se crează, singurătatea devenind asemeni chitului care la înghiţit pe Iona.
Paradoxul lumii de astăzi este acesta: cu toată tehnologia care ne înconjoară noi suntem singuri. Dar suntem într-adevăr singuri? De ce ne simţim aşa când până la urmă această viaţă trecătoare se încheie parcă mult prea repede asemeni unui izvor a cărui frumuseţe a fost răpită de razele nemiloase şi de căldura Soarelui ?

Nimic din lumea aceasta nu ne însoteşte dincolo de mormânt


 Important de retinut este ca toata lumea aceasta materiala este supusa disparitiei, distructiei si disparitiei. Toate se schimba in lumea aceasta. Cu atat mai mult trupul nostru, care este asa de trecator incat poti sa mori la cateva zile dupa ce te-ai nascut. Cand ma duc prin tara, de exemplu, vad cat de mult s-a rarit toata padurea, in fata; dar in spate, padurea aceea taiata creste mereu, cu fiecare an in care ma duc, creste padurea din spate. Si toata lumea aceasta pare pusa sub taiere, ca o padure. In fiecare zi, in fiecare ceas cineva, un copac e doborat si moare si putrezeste. Dar in spate creste armata celor care au plans la Dumnezeu, care intr-adevar au trait sensul duhovnicesc al vietii pamantesti.

Bătrâneţe fericită au cei ce au avut o tinereţe cinstită


Noi credem într-o binecuvântare a lui Dumnezeu care ne duce la o bătrâneţe fericită şi care este tot o tinereţe, iar cel ce poate ajunge la o bătrâneţe fericită este cel care a avut o tinereţe cinstită.
Să dea Dumnezeu să avem folos din acest cuvânt despre tineri, despre tinereţe, despre tinereţe fară bătrâneţe, dar nu în sensul să nu ajungi la o vârstă înaintată, ci să nu ajungi la neputinţele bătrâneţii, că dacă ajungi să fii la bătrâneţe ca la tinereţe nu-i nimica, că doar asta are în vedere acest cuvânt popular „tinereţe fară bătrâneţe şi viaţă fară de moarte”.

Să uiţi nu înseamnă să ierţi


iertareSuntem încon­juraţi de oameni cu care uneori întreţinem relaţii anevoioase. De câte ori nu se întâmplă să aşteptăm ca celalalt să vină să se pocăiască, să ne ceară iertare, să se umilească înaintea noastră. Poate că l-am ierta dacă am simţi că s-a coborât atât de mult în faţa noastră încât iertarea ar fi ca un joc de copii.
Dar nu trebuie să iertăm aproapelui nostru pentru faptul că ar merita iertarea - putem noi aştepta de la Dumnezeu o iertare meritată? Atunci când venim înaintea Domnului şi Îi spunem: "Doamne,mântuieşte! Doamne, ai milă! Doamne, iartă-ne!"

duminică, 21 iulie 2013

Cuviosul Paisie Aghioritul despre vrăji şi cum se dezleagă ele

Cuviosul Paisie Aghioritul despre vrăji şi cum se dezleagă ele
-Părinte, oare vrăjile prind întotdeauna?
 -Ca să prindă vrăjile, trebuie ca cineva să dea drepturi diavolului. Adică să dea pricină serioasă și să nu se fi aranjat corect cu pocăința și spovedania.
De unul care se spovedește nu se prind vrăjile, de le-ai arunca cu lopata asupra lui. Pentru că, atunci când se spovedește și are inimă curată, vrăjitorii nu pot lucra împreună cu diavolii ca să-l vatăme.

Ce să facă Dumnezeu, când nu se mai poate înţelege cu noi?

Ce să facă Dumnezeu, când nu Se mai poate înţelege cu noi?Ştim şi să mulţumim, nu doar să cerem? Slujba Sfintei Liturghii, pe care o săvârşim în fiecare duminică sau sărbătoare sau în alte zile, în care se actualizează pentru noi Cincizecimea, se mai numeşte şi Euharistie – mulţumire, tocmai pentru că Îi mulţumim Sf. Treimi pentru darurile Sale revărsate asupra noastră, pentru toate cele ce le-am primit din bunătatea Sa, pentru cele arătate şi pentru cele nearătate, pentru sănătate şi bunăstare, pentru realizările în familie, la şcoală, în profesiune.

Seri catehetice- Ce este rugaciunea?

Dumnezeu are grijă de mine

Dumnezeu are grijă de mine
Mulţi dintre noi, atunci când ne aflăm în faţa unor mari greutăţi, cădem în deznădejde şi gândim că totul este pierdut, că Dumnezeu şi-a întors faţa Sa de la noi. Gabriela – „copilul cu copil”, aşa cum am numit-o – ne dovedeşte că ori cât de grele ar fi încercările, dacă avem credinţă şi strigăm către Dumnezeu, primim ajutor.
Povestea ei seamănă cu povestea multor tinere din ziua de astăzi. A cunoscut un băiat, s-au îndrăgostit unul de altul şi totul a fost frumos până când ea a rămas însărcinată. Avea atunci numai 21 de ani.

sâmbătă, 13 iulie 2013

De ce nu ne ajută Dumnezeu?

De ce nu ne ajută Dumnezeu?
Una dintre cele mai tragice întrebări pe care și le pun oamenii este: “De ce nu ne ajută Dumnezeu?”
Mi-am pus această întrebare de multe ori, aproape de fiecare dată când eram încercat de ispita deznădejdii. “Oare Dumnezeu nu vede câtă nevoie avem de ajutorul Său? De ce rugăciunile noastre rămân fără răspuns?”

Să nu-L constrângem cu rugăciunile noastre pe Dumnezeu

Să nu-L constrângem cu rugăciunile noastre pe Dumnezeu
Domnul Însuși ne va învăța rugăciunea. Nu o vom învăța singuri, și nimeni altcineva nu va putea să ne învețe. Să nu spunem: ,,Am făcut atâtea metanii, m-am asigurat acum de har”, ci să căutăm să strălucească înlăuntrul nostru lumina cea nestricăcioasă a cunoașterii dumnezeiești, și să se deschidă ochii noștri cei duhovnicești, spre a înțelege dumnezeieștile Lui cuvinte.

De ce Dumnezeu nu ne lasă să facem dragoste, dacă iubim?

De ce Dumnezeu nu ne lasă să facem dragoste, dacă iubim?
Pentru mulţi tineri, iubirea e sinonimă cu a face dragoste. De ce Dumnezeu nu ne lasă să facem dragoste, dacă iubim? Tocmai că ne lasă. Că dacă nu ne-ar lăsa, n-am face. Dumnezeu îngăduie să facem dragoste. Am fost la un liceu, la o întâlnire pe care am avut-o cu tinerii. Mă întreabă un elev: „De ce nu vrea Dumnezeu ca un om care iubeşte, un tânăr care iubeşte să facă dragoste cu fata pe care o iubeşte?

Acolo unde te afli, prin străinătăţi...

Acolo unde te afli, prin străinătăţi...
Acolo unde te afli, să crezi că Dumnezeu nu este departe de tine, ci te vede, te urmăreşte. Fii cu luare-aminte să nu-L întristezi, căci atunci când călcăm poruncile Lui se întristează, îşi întoarce faţa de la noi şi ne pedepseşte pentru a ne instrui.