joi, 25 aprilie 2013

Paştele din sufletul creştinului



În primăvara Învierii, când cel mai mult gândurile noastre se îndreaptă către divintate, am descoperit deosebita poezie de inspiraţie creştină a lui Vasile Militaru. Cartea sa „Divina zidire” (apărută în 2007 la Editura „Bons Offices”) şi îndeosebi versurile despre Iisus m-au determinat să-mi reamintesc istorioarele adevărate povestite de creştini despre soarta celor care şi-au permis odinioară să infirme că Mântuitorul este adevărata Lumină a lumii.

De ce unii oameni nu cred in Dumnezeu?



Omul fara Dumnezeu nu este decat un animal. Si inca nu orice fel de animal, caci sub stapanirea celui rau devine o bestie capabila de cele mai cumplite orori imaginabile si inimaginabile, pe care istoria lumii ni le-a prezentat cat de cat cenzurate, intrucat nu poti cuprinde nici in cuvinte, nici in imaginii suferinta pe care oamenii si-au pricinuit-o intre ei incepand de la Cain pana in clipa de fata.
Aproape toti oamenii credinciosi s-au intrebat candva in mintea lor de ce multi oameni nu cred in Dumnezeu? De ce unii il neaga pe Dumnezeu cand defapt creatia este atat de evidenta? De ce oamenii cred ca a existat un Alexandru cel Mare, un Traian si un Nero cu tot cu faptele lor, atunci cand deschid manualul de istorie, dar in Iisus Hristos, fiul lui Dumnezeu, care a si impartit istoria lumii in doua, nu cred?

marți, 23 aprilie 2013

Pacatele gandului…



(…) Unele dintre gânduri sunt simple, altele complicate.
Simple sunt cele nepătimaşe. Iar compuse sunt cele
pătimaşe, ca unele ce constau din patimă şi idee. Aşa fiind,
se pot vedea multe din cele simple urmând celor compuse,

Pacatul iubirii de argint…





Nu din trebuinţă e atât de râvnit aurul de către
oameni, cât pentru faptul că mulţimea îşi împlineşte prin el
plăcerile.
  Trei sunt pricinile dragostei de bani :iubirea de
plăcere, slava deşartă şi necredinţa. Cea mai rea dintre
acestea este necredinţa.

marți, 16 aprilie 2013

Cuvant ascetic




Fratele a întrebat pe bătrânul zicând: rogu-te, Părinte, să-mi
spui, care a fost scopul întrupării Domnului?
- Şi bătrânul răspunzând a zis: mă mir, frate, că, deşi auzi
în fiecare zi simbolul credinţei, mă mai întrebi despre
aceasta. Totuşi îţi spun că scopul întrupării Domnului a
fost mântuirea noastră.
- Iar fratele a spus: în ce fel, Părinte?
- Şi a răspuns bătrânul: Omul fiind făcut la început de
Dumnezeu şi aşezat fiind în Rai, a călcat porunca şi prin
aceasta a căzut în stricăciunea morţii.

INTREBARI SI RASPUNSURI





Care sunt virtuţile sufletului şi care ale trupului?

Răspuns:
Virtuţile sufletului sunt acestea: iubirea, smerenia,
blândeţea, îndelunga răbdare, îngăduinţa, nepomenirea
răului, nemânierea, neînfurierea, nezavistia, nejudecarea;
necăutarea la slăvi, milostenia, neprihănirea, neiubirea de
argint, compătimirea, lipsa de trufie, lipsa de mândrie,
străpungerea inimii. Iar virtuţile trupului sunt: culcarea pe
jos, privegherea, postul, înfrânarea, sărăcia,
neîmprăştierea.

sâmbătă, 13 aprilie 2013

Crestinul modern si calea mantuirii


Pe scena mantuirii noastre, se perinda de ceva vreme incoace un soi de crestin mai deosebit, ce a dobandit o intreaga armata de adepti. Acesta este Crestinul Modern.

Crestinul modern este cetatean de onoare al acestei lumi, stimat si indragit de aproape toata suflarea. El citeste cu drag din vietile sfintilor, si culege tot ce-i mai digerabil pentru stomacul lui sensibil, care in general are indigestie duhovniceasca la nevointa trupului si la iertarea aproapelui. Vietile sfintilor sunt frumoase si fermecatoare, insa nu putem sa luam prea multe din exemplul lor caci au trait in niste vremuri demult apuse iar acum trebuie sa ne adaptam la cele actuale. De aceea sfaturile legate de grija trupului nu se pot aplica, intrucat atenteaza la imaginea generala a Crestinului Modern. El trebuie sa fie fresh, mereu in ton cu moda, si fiecare petic de asptect exterior ingrijit cu mult sarg. De aceea, are o mare nedumerire si nu intelege care e legatura  dintre frumusetea exterioara si cea interioara, dintre trup si suflet, si cum se influenteaza unul pe altul.